"(...) la Ploiesti, bunaoara, timpul trece prin ceasuri vechi, asezate in mijlocul unui muzeu. Ticaie in muzeul de ceasuri ceasurile pentru ca si la Ploiesti oamenii au dreptul sa imbatraneasca." Nichita Stanescu
Muzeul Ceasului “Nicolae Simache” din Ploiesti, unicat în reteaua muzeala din România, a fost înfiintat în anul 1963 de catre profesorul Nicolae Simache (1905- 1972). Initial avea titulatura “Ceasul de-a lungul vremii” si functiona cu un patrimoniu de cca 300 de piese, într-o sala a Palatului Culturii din Ploiesti. Marirea patrimoniului a impus mutarea lui într-un spatiu adecvat, fapt petrecut în anul 1971. De atunci pâna în prezent muzeul functioneaza într-o cladire de epoca, monument de arhitectura, de la sfarsitul secolului al XIX-lea (cca. 1890), care a apartinut magistratului si politicianului Luca Elefterescu. Casa pastreaza în linii generale arhitectura si decoratia originala, în stil romantic, iar initialele primului proprietar se regasesc si astazi încadrate într-o splendida feronerie pe usile de la intrare. |
Din anul 1993, muzeul îsi schimba titulatura în “Muzeul Ceasului Nicolae Simache”, în semn de cinstire a memoriei fondatorului sau. Patrimoniul Muzeului Ceasului “Nicolae Simache”, numara în prezent peste 4000 de piese si componente specifice, de mare valoare si atractivitate, ilustrând evolu?ia sistemelor de masurat timpul din secolele al XVI-lea – al XIX-lea. Prin valoarea patrimoniului sau, Muzeul Ceasului din Ploiesti este compatibil cu muzee similare din Europa, cum sunt cele din La Chaux-de -Fonds din Elve?ia, Besancon din Fran?a, s.a. Cele mai vechi ceasuri din colectie sunt cele de tip astronomic, datând din 1544 si 1562, creatii ale orologierilor Jaculus Heustadia (Olanda) si Joachim Metzker (Augsburg). Din aceeasi categorie fac parte si cadranele solare din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, unul dintre acestea semnat Butterfield - Paris 1690. O alta piesa deosebita ca sistem de functionare este clepsidra (ceasul cu apa), realizata de Charles Rayner, în anul 1654 la Londra. Remarcabila în cadrul Muzeului Ceasului este si existenta unui numar semnificativ de ceasuri de personalitati culturale si politice românesti si straine, care prin semnificatia lor deosebita, particularizeaza valoarea acestei unice institutii culturale din România. Mentionam dintre acestea ceasurile care au apartinut domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, regilor Carol I si Mihai I, tarului Alexandru al II-lea si Marelui Duce Nicolae, generalului Alexandru Averescu, diplomatului Nicolae Titulescu, poetului Vasile Alecsandri sau pictorului Theodor Aman.
"În prezent, muzeul are o colecþie de aproape 1000 de piese (numai în parte expuse), printre care: cadran solar, pendul construit din lemn în 1634, ceas pus în miºcare printr-o cãdere de apã (Londra, 1654), primul ceas de buzunar („oul de Nürnberg”), orologii de turn, o piesã din 1693 (realizare a ceasornicarului Ralf Gout), ceasul de mânã construit în acelaºi an de Courvoisier (cu efigia lui Ludovic al XIV-lea), piese realizate de maeºtrii londonezi Georg Prior, Edward Prior, Th. Whit, George Clarke, Markwich, Markham, Jo Wightmann, Van Laure, de ceasornicari francezi (Benjamin Balber, George Charle, Meuron), austrieci (Philipp Ia-cob, Beyr) sau elveþieni (Pres Vaucher, A. Hess). Pot fi vãzute ceasuri cu mecanisme muzicale care cântã Marseilleza , Deºteaptã-te, române! , valsurile lui Strauss. Sunt prezentate ceasuri care au aparþinut unor personalitãþi ( Constantin Brâncoveanu , Al. I. Cuza , Mihail Kogãlniceanu , Cezar Bolliac , B.P. Haºdeu , Theodor Aman , I.L. Caragiale , Duiliu Zamfirescu , Ioan A. Bassarabescu etc.), ceasuri distractive (al morarului, fierarului, frizerului, motanului etc.), ceasuri cu diverse indicaþii în afara orelor, ca ºi alte obiecte legate de temã. "
[ sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Ceasului] |