Începuturile se situează în anii 1810-1811, când la marginea de vest a targului s-a construit o modestă biserică de lemn, cu hramul Sfântul Ioan. Aceasta nu a durat decât trei decenii, perioadă în care deteriorandu-se iremediabil, în 1840, s-a hotărât construirea pe același loc, a unui lăcaș din cărămidă. Biserica din 1840-1842, dăinuie și astăzi cu unele modificări în ceea ce privește arhitectura, cât și elementele de rezistență.
A doua etapă în istoria bisericii începe în 1922, când reprezentanții cetățenilor, ai autorităților civile, militare și bisericești, au hotărît să înalțe un monument dedicat eroilor prahoveni din războiul de întregire a neamului 1916-1919, în forma unei clopotnițe , care să formeze un întreg cu corpul principal al bisericii și să-i servească drept fațadă triumfală.
Lucrările au început la 18 noiembrie 1923 și au durat până la 10 mai 1939. Clopotnița - monument are o înălțime de 55 m, fiind cea mai înaltă construcție de acest gen din județ.
