MUNICIPIUL PLOIESTI
Untitled Document
Untitled Document

 

 

 

 

Municipiul Ploiesti
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Municipiul Ploiesti
 
 
Arhiva comunicate presa
 
 
 
 
 
 
 
Untitled Document
 
 
 

 

 

Berat, Albania

 
Asezare geografica
  este situat în partea Central-Sudica a Albaniei
Actul oficial al infratirii
  hotararea nr.19/29.04.1994
     
Iconografie

Orașul Berat, favorizat de poziția geografică și de frumusețea împrejurimilor, a avut parte de o dezvoltare continuă a vieții sociale, încă de la întemeierea sa (secolele IV - III) și pană în zilele noastre. Berat a fost centrul diocezei în perioada dominației centrelor episcopale Durres și Ohrid, în secolul al XVII-lea, caștigandu-și independența și dezvoltand relații directe cu Istambulul. “ Sfanta Metropol㠓 din Berat a devenit un important centru artistic, punand accent pe valorile picturale bizantine. În prezent, aceste valori constituie un patrimoniu important al culturii naționale.
Există încă reminescențe ale perioadei bizantine, cele mai faimoase fiind Codicele păstrate la biblioteca metropolitană, Codex Purpureus Beratinus (Codicele Vișiniu – secolul al VI-lea) și Codicele Arueus Anthimi (codicele de aur - secolul al IX-lea), Epitaful din Glavenica (secolul al XIII-lea) și picturile din perioada paleolitică de la Biserica Sfanta Trinitate (secolul al XIV-lea), care ilustrează importanța orașului și calitățile sale artistice și culturale. Toate aceste valori, inclusiv miniaturi ale codicelor, picturi anonime din bisericile construite în secolul al XIV-lea, au avut impact asupra pictorilor post-bizantini din secolul al XVI-lea, care reprezentau școli de artă specifice, cu un mod de abordare unic, realizand importante lucrări de artă.
Orașul Berat s-a aflat în suburbiile imperiului otoman, la granița sa cea mai îndepărtată, acolo unde influența centrală era puțin resimțită. Distanța de metropolă a făcut posibilă caștigarea unei anumite libertăți față de presiunea exercitată de putere și a asigurat legăturile dintre arțiștii din provincie. Creațiile acestora, deși au urmat în mod tradițional programele iconografice bizantine, au prezentat totuși și o combinație de modele provenite din Creta, Macedonia, cu influențe vestice ori modele populare locale, etc.
În pofida numărului mare de artiști anonimi, în secolul al XIV-lea se disting cațiva maeștrii care au făcut istorie în arta albaneză. Onufri este cel mai reprezentativ pictor post-bizantin din zona Albaniei și dincolo de aceasta. El a fost un artist de excepție, cumuland totodată mai multe funcții religioase. Geografia creației sale include un teritoriu vast al zonei balcanice: Albania Centrală, zona de nord a Greciei, partea vestică a Macedoniei și Romania. El a pictat fresce cu figurile apostolilor și arhanghelilor (1547) de la Kostur, la Biserica Saint Nicola din Shelcan, în Valesh etc. De asemenea, a avut atribuții și la biserica Sfanta Nicola din Zerce și Prilep și la Manăstirea de la Moldovița din Moldova (1537).
A contribuit în mod semnificativ la creațiile realizate în Berat, reprezentate azi de cateva fragmente de fresce aflate la Sfantul Todri (1547) și icoanele din iconostasurile de la biserica “ Evangelism“ din Castel, precum și de la Catedrala “ Adormirea Sfintei Maria“. Arta lui Onufri este bine cunoscută atat ca păstrătoare a tradiției bizantine, fiind complet opusă oricărui tip de eretism, cat și pentru tehnicile folosite, de o mare calitate, pentru designul elegant și culorile atractive.
Încă se poartă discuții pe marginea originii sale, dar acum vom face referire la un alt artist Nicola, care s-a format în atelierul tatălui său, adică al lui Onufri, moștenind stilul și genul de modele folosite de acesta. În afară de Kurjan și Arbanas – Bulgaria, el a pictat și cu un alt maestru numit Joan. Dezvoltarea sa artistică își are rădăcinile în Berat, unde a pictat în interiorul bisericii “ Sfanta Vlaherna “ diverse fresce, iconostasul și icoanele.
Onufri Qiprioti este cel de-al treilea maestru la care facem referire atunci cand vorbim de picturile executate în bisericile din Berat. La randul sau, a realizat fresce și icoane la biserica Sfanta Nicola (1591), biserica “ Sfinții Costantin și Elena “, plus alte cateva, pe care și-a pus semnătura. S-a descoperit că iconostasul “ Porțile Regale “, de la biserica “ Sfanta Maria Vlaherna “, face parte din creația sa artistică.
În sfanta metropolă aflată pe teritoriul orașului Berat, există un număr de maeștri care și-au pus amprenta între secolele XVI – XIX, prin creația lor artistică. Aici îi putem menționa pe Costandine și Athanas Zografi (sec. XVIII), care au realizat frescele de la “Sfanta Nicola“ – Ardenica, precum și alte icoane. Aceste picturi au o mare influență asupra maeștrilor din familia Cetiri, care au lucrat în atelierele lor particulare. Un alt maestru al secolului al XVIII-lea, Costandine Shpataraku, a realizat iconostasul și icoanele de la biserica “ Sfanta Nicola “ din Ardenica, exprimandu-se artistic ca un excepțional maestru al miniaturilor.
În perioada dintre secolele XVII – XIX, va apărea atelierul familiei Cetiri. Artiștii de aici au realizat picturi în diferite biserici, precum și iconostasurile din Berat și Myzeqe. Aceștia au pictat în același atelier împreună, lăsandu-și arta drept moștenire generațiilor următoare. Maeștrii din cadrul acestei familii au fost Gjergji și Joan, Naun și Nikolla. Ultimii descendenți ai familiei sunt Gjergji și Prendi. După această perioadă, arta iconografică a degenerat în lucrări artizanale efectuate de anonimi.

Untitled Document
Untitled Document
© 2009 Primaria Municipiului Ploiesti - Site realizat de Serviciul Informatica al Primariei Municipiului Ploiesti si intretinut de Serviciul Informatica si Serviciul Relatii Publice
Site-ul contine fisiere PDF, care pot fi citite cu Adobe Reader
http://www.ploiesti.ro