MUNICIPIUL PLOIESTI
Untitled Document
Untitled Document

 

 

 

 

Municipiul Ploiesti
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Municipiul Ploiesti
 
 
 
 
Arhiva comunicate presa
 
 
 
 
 
 
 
Untitled Document
 
 
 

 

 

Municipiul Ploiesti, resedinta judetului Prahova, este situat la 60 km de Bucuresti, pe coordonatele geografice de exceptie, aria sa fiind strabatuta de meridianul de 26 grade, ce imparte continentul european in aproximativ doua parti egale, iar partea de nord intanzandu-se pana aproape de paralela de 45 de grade, elemente ce determina aspectul temperat-continental al climei.

Aparuta intr-o padure imensa de stejari, asezarea a beneficiat, la inceputurile ei, de indulcirea climei, de umiditate, de o aparare naturala, de parauri bogate in apa pentru baut si spalat, pentru adapat vitele si udat gradinile si chiar pentru miscat rotile morilor sau pentru pescuit. Cand oamenii s-au apucat de agricultura, defrisand stejarii seculari au gasit aici un sol brun de padure, favorabil muncii lor. Suprafata actuala a Ploiestiului este de peste 50 km patrati.

Localitatile cu care se invecineaza: la nord - orasul Baicoi si comuna Blejoi, la sud - comunele Barcanesti si Brazi, la est - comunele Bucov si Berceni, la vest - satul Negoiesti si comuna Targsorul Vechi.Aspectul solului si subsolului este determinat de asezarea sa pe structurile vechiului con de dejectie al raului Prahova.Ploiestiul se gaseste in apropierea marii regiuni viticole Dealu Mare - Valea Calugareasca si are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importanta zona de turism montan din Romania.

Este, de asemenea, un important nod de drumuri si cai ferate care il leaga de orasele Bucuresti, Brasov, Buzau, Targoviste, Urziceni, Valenii de Munte, Slanic.Municipiul Ploiesti este capitala judetului Prahova, judetul cu cea mai mare populatie din Romania (aproape 900.000 locuitori) care traiesc in 100 de localitati.

Judetul este cel mai urbanizat din tara, avand doua municipii si 12 orase, cu un grad mare de industrializare si diversificare a activitatii.Pe langa industria petroliera (cercetare geologica, foraj, extractie, rafinare) si utilaj petrolier, mai sunt intreprinderi de mecanica fina, chimice, anvelope si produse din cauciuc, tehnica militara, turism (Valea Prahovei), industrie alimentara, industrie usoara si agricultura.In judet se afla una din podgoriile importante ale tarii (Dealu Mare) precum si Institutul National al Viei si Vinului.

"Orasul Ploesti este situat langa paraul Dambu, afluent al Telejeanului. Departarea sa de Bucuresti nu intrece 60 km. Desi asezat pe o intindere seasa, el poseda totusi o topografie proprie - topografie sortita sa dispara cu timpul ca aceia a tuturor centrelor care, favorizate de imprejurari, se afla in progres. Pentru moment, daca nu-i prea accentuata, ea ofera cu toate acestea pentru oras avantaje si desavantaje si deci merita sa fie mentionata.

Orasul e strabatut de mai multe depresiuni si viroage. Sant extremitati de vai care altadata se intindeau mai departe spre Apus. Dela Nord spre Sud, gasim viroaga Tabacilor, inainte marginita de un sir de salcii. Pe urma viroaga Izvorului, urmata spre Sud de acea a Rafovului. In relatie cu ele, se aflau doua mici lacuri, Savopolul si lacul Mustatea, care au disparut nu de mult.

Aceste mici vai se scurg in paraul Dambu, care trece la marginea rasariteana a orasului. Ceva mai la Sud si in afara de oras, seria de valcele continua. Sant mai intai: Izvoarele, pe urma Lunganul, si mai la Sud Toplita. Ele reprezinta inceputurile unui basen independent, al Ghighiului, care da tot in Teleajen in dreptul satului Moara Domneasca. Mai la Sud inca, intre satele Mimiul si Tataranii, o alta serie de paraiase reprezinta punctul de plecare al unui al treilea basen independent, numit al Tataranilor, iarasi afluent al Teleajenului.

Denivelarile aduse de primele trei valcele citate in cuprinsul Ploestilor sant putin insemnate. Totusi, ele nu sant lipsite de interes, pentruca dau loc la probleme cateodata suparatoare pentru oras. E drept ca acesta poseda, gratie lor, cateva izvoare arteziene. Insa nu-i mai putin adevarat ca, in vremile de ploi mari, casele din cartierele mai jos situate au pivnitele lor invadate de apa. In adevar, apa freatica din subsol fiind comuna cu a Dambului, cea mai mica ridicare a nivelului acestuia se face simtita si in oras, aducand uneori inundatii.

Este tocmai problema care de mult s'a pus: de ca s'a ales pentru Ploesti un loc asa de putin potrivit?

Privita subt acest aspect, problema nu e bine pusa. Aici inundatiile nu sunt inundatii de revarsare a Dambului; ele se fac numai prin infiltratii. Situatia e asemanatoare cu acea a orasului Paris care, in timpul ernii si a primaverii ploioase din 1911, a fost inundat de apele Senei, tot prin infiltratii. Inundatia a inceput cu cartierul St.Lazare, care se gaseste la vreo doi km de Sena; insa in raport cu nivelul acesteia, el reprezinta punctul cel mai deprimat. [.....]

Daca consideram acum, nu orasul insusi, ci regiunea sa naturala, observam lucruri mai interesante.

Drumul spre Ploesti, dupa depresiunile vailor Ialomitei si Prahovei, urca incet strabatand campii joase acoperite cu lanuri de cereale. Dupa Ploesti, vine o regiune mai accidentata cuprinsa intre o linie Aricesti-Urlati, si o alta mai la Nord, Filipesti-Boldesti-Harsa. Sant Colinele Ploestilor, asa cum le numeste invatatul francez de Martonnne, cuprinzand la stanga Teleajenului, - Gruiul, la dreapta - Seciul, coline in care altitudini intrec 400 m.[.....]

Aici e locul mai potrivit ca sa vorbim de o particularitate interesanta a regiunii, despre ceiace se cunoaste in traditia legendara subt numele de brazda lui Novac, denumire pe care si arheologia o utilizeaza uneori. [......]. Brazda lui Novac e o dara de pietris de 2-3 metri largime, pe alocuri foarte stearsa ori cu totul disparuta. Sant mai degraba movile razlete de pietris, care-s inalte cand ajung la inaltimea genunchiului. Cu toate acestea, ele au o orientare generala care a permis ca diferiti autori sa le reuneasca in o linie continua inca din Oltenia, din imprejurimile Craiovei, trecand Oltul, apoi Argesul si Ialomita si ajungand pana la Ploesti, unde se pare ca ea prezinta ultimele ei semne sigure.[.....]

Explicatia brazdei lui Novac a dat-o, ca totdeauna, mai intaiu poporul. Poporul a asemanat aceasta dara de pietris cu o brazda trasa de un plug, de dimensiuni in adevar neobisnuit de mari. Si tocmai, in unele locuri dara de pietris e intovarasita de un sant care intotdeauna se gaseste la Nord fata de ea. E casi cum dispozitia ar fi datorita unui plug venind din spre Apus si care a aruncat brazda mereu spre Sud.

E Novac care a tras-o - Novac, ultimul descendent al unui popor de uriasi, care s'a perindat in aceste locuri inainte de ocuparea lor de catre oameni la fel cu cei de azi.[.....]"

"Monografia orasului Ploesti" - Mihail Sevastos

Untitled Document
Untitled Document
© 2009 Primaria Municipiului Ploiesti - Site realizat de Serviciul Informatica al Primariei Municipiului Ploiesti si intretinut de Serviciul Informatica si Serviciul Relatii Publice
Site-ul contine fisiere PDF, care pot fi citite cu Adobe Reader
http://www.ploiesti.ro